Răspunsuri la întrebările despre coronavirus - dezbatere online cu prof. Alexandru Rafila și Vlad Mixich/ Rafila, despre explozia cazurilor: V-ați uitat pe stradă? / Una din cauze, n eîncrederea în autorități. Sunt bâlbe, iar lumea nu știe ce să mai creadă - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,3114joi 02 iul 2020
VIDEO

Răspunsuri la întrebările despre coronavirus - dezbatere online cu prof. Alexandru Rafila și Vlad Mixich/ Rafila, despre explozia cazurilor: V-ați uitat pe stradă? / Una din cauze, n eîncrederea în autorități. Sunt bâlbe, iar lumea nu știe ce să mai creadă

de Redacția Duminică, 28 iunie 2020, 10:34
- a A+
Imagine
Neîncrederea populației în autorități este una dintre cauzele creșterii alarmante a numărului mare de cazuri de coronavirus în România, în ultima perioadă, iar aici s-a ajuns și ca urmare a bâlbelor autorităților, afirmă președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila. El spune că acesta este un tip de dezinformare - dezinformarea neintenționată -, iar astfel s-a ajuns că lumea nu știe ce să mai creadă. "Lumea a obosit și, în mod tradițional, se încearcă să se fenteze recomandarea prin diverse artificii sau pur si simplu prin neglijarea unor măsuri simple care cred că ne-ar fi menținut în zona de confort în care eram", a afirmat Rafila, pentru HotNews.ro.

El a făcut aceste declarații într-o dezbatere HotNews.ro #deladistanță, pe tema crizei COVID-19, luni, de la ora 12.00, la care a luat parte și expertul în politici de sănătate Vlad Mixich.

Ce știm despre noul coronavirus, cât este informare și câtă dezinformare este în spațiul public pe această temă, cum va fi viața noastră în contextul amenințărilor la siguranța medicală, vom avea curând un tratament și un vaccin anti-coronavirus - au fost câteva dintre subiectele de discuție.

Dezbaterea a fost moderată de jurnalista Clarice Dinu, HotNews.ro, care i-a avut ca invitați pe ziariștii Mădălina Olariu, Ziarul de Iași , corespondent PressHub.ro, și Vitalie Călugăreanu, Report.md , corespondent Deutsche Welle în R. Moldova.

Dezbaterea a fost transmisă LIVE pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.

Principalele declarații:









Ora 12.07 : Întâlnirea online a început. Cele mai importante declarații, livetext:

Asistăm deja la al doilea val de îmbolnăviri, având în vedere creșterea numărului de cazuri de COVID-19?

Alexandru Rafila:
  • Înregistrăm această creștere a numărului de cazuri de mai bine de două săptămâni
  • Nu aș cataloga ca fiind al doilea val. Era o situație oarecum asteptată, dar nu era asteptată în sensul dublării numărului de cazuri
  • Care ar fi cauza dublării numărului da cazuri? Ați fost pe stradă să vedeți? Merg și eu pe stradă, mă uit ce se întâmplă în spațiile publice, dar mă uit ce se întâmplă și în spațiul public
  • Dezinformarea este extrem de prezentă în spațiul public
  • Pe de altă parte, există și dezinformare neintenționată, din cauza unor bâlbe de natură profesională sau administrativă. Ați văzut raportarea din weekend legat de numărul de vreo 6 ori mai mic de teste raportat, ceea ce a ridicat semne de întrebare legate de credibilitatea datelor oferite de Institutului Național de Sănătate Publică.
  • Iar publicul nu știe pur și simplu ce să mai creadă
  • Una dintre cauze este, da, neîncrederea în autorități, care este oricum o problemă veche. Dar nu este singura cauză
  • Lumea a obosit și, în mod tradițional, se încearcă să se fenteze recomandarea prin diverse artificii sau pur si simplu prin neglijarea unor măsuri simple care cred că ne-ar fi menținut în zona de confort în care eram
De ce există tentația de a spune că nu există COVID?

Vlad Mixich:
  • Este un fenomen care are trei ingrediente majore: unul este distalitatea fenomenului sau mai exact câți oameni care au avut COVID cunoașteți. Asta e întrebarea esențială în acest mecanism.
  • Eu, personal, pot spune că cunosc trei oameni care au sau au avut coronavirus, o formă mai ușoară. Factualitatea existenției acestei boli, pentru mine, nu are niciuo urmă de îndoială
  • Există mulți români care nu cunosc deocamdată pe nimeni cu COVID. Pe acest fundal, apare o expunere foarte mare la dezinformare și la teorie conspiraționistă, care este, din păcate, vehiculată pe principalele canale mediatice, în special televiziuni.
  • Are vectori de imagine care folosesc această criză ca să capete notorietate
  • Există inclusiv persoane cu pregătire medicală care susțin asta public sau încearcă să minimalizeze aceste aspecte
  • În România, există laxitatea grozavă a Colegiului Medicilor în a aplica sancțiuni medicilor care spun asta. Aici nu mai vorbim despre dreptul la opinie liberă, ci vorbim de punctul în care dreptul la opinie liberă se intersectează cu datoria de a-ți practic moral meseria
  • Am întâlnit într-un magazin un tânăr care arăta foarte cool și care era singurul ce nu purta mască. Nimeni nu i-a atras atenția și m-am dus la un moment dat și l-am întrebat de ce nu poartă mască. Prima lui reacție a fost: dar ce o să faci dacă nu o port?
  • În astfel de situații, dacă nu există și un mecanism de reglare a răspndirii acestor conspirații, atunci evident vom avea o inflație a teoriilor conspiraționiste
  • Un alt motiv este lipsa de încredere în autorități, alimentată de gafe de comunicare impardonabile
  • legat de ce s-a întâmplat în acest weekend, ar trebui identificată persoana și imediat concediată categoric. Nu știu de ce nu se face asta
  • În toată această furtună perfectă mai apare și un fenomen vechi de când lumea: în toate pandemiile au proliferat teoriile conspiraționiste pentru că încă nu știm suficiente de multe despre acest virus, la fel cum înaintașii noștri nu au știut suficient de multe despre HIV sau despre virusul gripal care a stat la baza epidemiei de gripă spaniolă
  • Creierul nostru este construit de așa manieră încât încearcă să găsească o explicație la orice fenomen chiar dacă acea explicație este total ilogică
Despre ce știm și ce nu știm despre COVID, la mai bine de șase luni de la apariția bolii:

Rafila:
  • Știm metodele de diagnostic molecular, care permit un răspuns adecvat dacă avem și o strategie de testare corectă, ceea ce pot să spun că în România în momentul de față se desfășoară așa cum trebuie
  • Nu știm suficiente lucruri legat de durabilitate, de tipul de anticorpi, ceea ce pune în discuție inclusiv această posibilitate a reinfectării
  • Ceea ce interesează cel mai mult este formula terapeutică ideală, care nu există, din pacate, în acest moment și cum putem să prevenim boala prin vaccinare
  • Există mult peste 100 de vaccinuri candidat, dar cu siguranță vom mai avea de așteptat până când un vaccin va fi și disponibil
  • Imunitatea este probabil de lungă durată și este nevoie probabil să avem nevoie de mai multe doze de vaccin
  • Sperăm să avem și noi inteligența să ne asociem unor formule care să ne permită accesul la un vaccin atunci când el va fi disponibil
  • Întâi trebuie aprobat (vaccinul) ca produs de o autoritate competentă. Rămâne să vedem ce formulă de vaccin, cum se administrează și câte doze
  • Disponilbilitatea unui vaccin în România depinde și de capacitatea noastră de a adera la diferite formule, la programe de dezvoltare. Orice țară din UE poate adera
  • Important e să participăm și efectiv la aceste programe de dezvoltare
  • La București s-a făcut ceva mai mult decât a-și exprima dorința pentru a contribui la producerea unui vaccin? Nu am informații, nu cred ca s-a concretizat vreun demers al autorităților. Dacă s-ar fi materializat, am fi știut
Despre testele pentru COVID

Rafila:
  • Capacitatea României în momentul de față este între 11-13.000 de teste. Acest număr de persoane testate nu sunt după un plan, sunt persoane care întrunesc definițiile și recomandările INSP pentru testare, categoriile de persoane, plus pacienții cu simptome, cadre medicale
  • Astea sunt testele care se trimit din teritoriu, din sute de locuri unde se recoltează, la rețeaua de laboratoare incluse în program de Ministerul Sănătății. Dar se fac testări și la laboratoare de bună calitate care nu sunt incluse în acest program al MS, în timp ce laboratoare mai puțin experimentate fac parte din acest program
  • Aici ar mai avea de lucru Ministerul Sănătății
  • Testele serologice - sigur, sunt utile, dar lumea trebuie să înțeleagă la ce se folosesc. Se pot folosi pentru diagnostic, dacă, de exemplu, testele de biologie moleculară sunt negative la un pacient simptomatic. Atunci putem încerca un test care detectează anticorpi precoce
  • Sau dacă vrem să vedem dacă o persoană a trecut prin boală. Acești anticorpi nu pot fi detectați cantitativ, ci doar prezența lor
  • Știm exact câte persoane au fost testate? La aproximativ 26.000 de pacienți diagnosticați, presupunem la fiecare pacient o medie de 4-5 teste. Cred că ne apropiem de jumătate de milion de persoane testate
Mădălina Olariu (Ziarul de Iași): A crescut incidența cazurilor în rândul tinerilor, dezinformarea ar putea fi printre cauze, au devenit tinerii mai puțin responsabili?

Rafila:
  • Nu am astfel de dovezi. E clar însă că dezinformarea are consecințe, nu putem spune că e ceva abstract
Vlad Mixich:

  • Una dintre posibilități este să existe într-adevăr o creștere a incidenței bolii pe grupe de vârstă, iar asta ar trebui să ne spună Institutul de Sănătate Publică. Datele INSP ar trebui să fie disponibile.
  • Al doilea răspuns este legat de tradiționalul fenomen de a judeca un fenomen prin valorile sale extreme. Îi cădem mulți victime.
  • Aș cere INSP date pentru că ei le au
Vitalie Călugăreanu (Report.md):
  • În Republica Moldova lucrurile au scăpat de sub control, deși autoritățile nu recunosc. Lucrurile continuă să se agraveze, specialiștii se așteaptă la un vârf în două săptămâni.
Întrebări de la cititori : Până la urmă asimptomaticii sunt contagioși, există vreun studiu serios în acest sens?

Rafila:
  • Nu cred că în România avem o contabilizare a numărului de cazuril transmise de simptomatici și de asimptomatici
  • Unele persoane sunt asimptomatice, transmit boala și ulterior devin simptomatice, altele rămân asimptomatice pe tot parcursul infecției și sunt descoperite mai mult sau mai puțin întâmplător
  • Cunosc cazuri care s-au îmbolnăvit de la asimptomatici, iar aceștia au fost descoperiți după ce o persoană s-a îmbolnăvit
  • Unii sunt internați asimptomatici, iar după o săptămână încep să aibă simptome. Nu e rău ca ei să fie izolați, așa sunt toate recomandările
  • Discuția e unde să fie ei izolați. În Italia, de exemplu, au izolat asimpromaticii în hoteluri
  • Discuția aceasta legată de internarea cu forța mi se pare ușor exagerată. A existat consimțământul pacientului
Care este rata de teste fals-pozitive?

  • Un singur test pozitiv nu este suficient. Pacientul este investigat și pulmonar și inclusiv prin alt test prin confirmare și numai în aceste condiții ajunge în spital
  • E puțin probabil ca cineva să fie internat cu forța
  • Avem un studiu făcut la Suceava - 20 % din adulți trecuseră prin boală, ceea ce nu este neaștept
  • Proporția mare de asimpromatici nu este neobișnuită.
  • Asimptomaticii pot transmite boala. Mă bucur că în sfârșit MS a reglamentat acestă situație
Întrebare Euractiv: În ce măsură oamenii ar fi reacționat altfel dacă aveau suport psihologic?

Vlad Mixich:
  • E posibil să fi fost util. Nu am văzut să se pună acestă problemă în România și ar fi interesant de văzut dacă un astfel de suport ar duce la o scădere asupra carantinării, până la urmă
  • E important să existe explicații de la cadre medicale către pacienți. Dar cadrele medicale nu au timp să se ocupe de acest tip de comunicare, deși așa ar fi noamal să se întâmple
  • E un pic naiv să ne așteptăm că în 3 luni sistemul medical din România se va da de 3 ori peste cap și se va transforma din boască în prinț
  • Remarc, apropo de infodemie, ceva revoltător- tocmai am citit despre prima carte apărută despre pandemie, coordonată de cineva de la Iași. Are 48 de texte, iar una din secțiuni se numește "revenirea la experți", unde este publicat, de exemplu, un text de Dan Puric. Deci Dan Puric e specialist în pandemie.....
  • Avem și texte semnate de academicieni unde se spune că virusul a fost lăsat pentru avantajarea marilor corporații. Tot acest melanj vine din înfiorătoarea răsturnare a mecanismelor de bun simț, cum sunt promovați oamenii
  • E impardonabil, acesta nu e drept la opinie, e drep la prostie. Această carte e finanțată printr-un grant de la Ministerul Educației, deci lucrurile sunt mult mai adânci, iar cel mai facil e să dăm vina pe oameni. Acesta e răspunsul facil și comod
Rafila:
  • Cifrele legate de decese pot fi corectate după un studiu de seroprelavență
  • Sunt mulți vârstnici care au decedat după infecția cu coronavirus și aveau 2-3 comorbidități, dar nu înseamnă că ar fi murit oricum dacă nu făceau această infecție
  • Trebuie să încercăm să fim echilibrați în opinii și să vedem că și persoane tinere, fără comorbidități, au făcut forme grave
Se fac autopsii pacienților cu COVID?

  • Nu se recomandă autopsii la pacienții decedați cu COVID.

Care este procentul celor rămași cu sechele dintre vindecați?

Rafila:
  • Sechelele cu care rămân unii pacienți nu sunt evidente uneori la momentul externării
  • Este un procent important de oameni care rămân cu sechele la nivelul aparatului respirator, dar și la alte țesturi și organe. S-a constatat că boala nu afectează exclusiv plămânii, și afectează multe alte țesuturi și organe
  • Există oameni care fac miocardită sau care au probleme la nivelul sistemului nervos.
  • Pierderea gustului și a mirosului este o chestiune minimală, dar se pare că ea poate să persiste câteva luni.
  • Sunt multe alte sechele care necesită inclusiv recuperare.
  • Sunt multe persoane care nu au reușit să se recupereze în urma acestui virus, chiar și persoane tinere
  • Dincolo de deces, noi nu ne referim și la consecințele bolii în ceea ce privește sechelele bolii
  • Procentul este cu siguranță apreciabil
Vitalie Călugăreanu, întrebare despre importanța testării

Rafila:
  • Testele trebuie făcute la toate persoanele simptomatice și la toate categoriile la risc- dializați, oncologici
  • (În Republica Moldova ) Raportând numărul de confirmați cu coronavirus la numărul de teste făcute, respectiv 37%, rezultă că transmitere comunitară este imensă. Aceasta ar trebui să ducă la testarea mai multor persoane. Nicăieri nu a existat asemenea procent mare

Mălina Olariu (Ziarul de Iași): Ar mai rezista românii la o nouă perioadă de izolare?
  • Nu știu cine ar trebui să reziste. Economia nu trebuie să reziste. Noi trebuie să învățăm să conviețuim cu acest virus, respectând niște măsur





Despre redacția virtuală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub : Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro (Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul (Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro (Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est (Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV , prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro , prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.



15906 afisari



2 întrebări
Mazeta [utilizator], Duminică, 28 iunie 2020, 10:47
+6/8
Bună ziua,

1. De ce nu se face distincție între „morți de Covid-19” și „morți cu Covid-19”?

2. Care este componența nominală a Grupului de Comunicare Strategică? de ce a fost ținută secretă?

Mulțumesc
Suceava
marc.andre [utilizator], Duminică, 28 iunie 2020, 12:35
+3/5
la Suceava cei testați de Covid-19 au fost raportați, „din eroare”, ca bolnavi de Covid-19; tot la Suceava, așa-zisul focar național de infecție, secția de terapie intensivă a spitalului era goală, iar în spital erau ținuți cu forța oameni cărora li se tărăgăna prezentarea rezultatului testării

INTREBARE:
Ce face Grupul de Comunicare Strategică plus ceilalti responsabili din Ministerul Sanatatii si Guvern pentru a REPARA aceste greseli in sensul refacerii cifrelor declarate atunci si a preintampina in viitorul imediat aparitia unor asemenea situatii RUSINOASE?

INTREBARE:
Competentii din Grupul de Comunicare Strategică vor cere scuze celor afectati atunci, cat si poporului Roman pentru aceasta impardonabila greseala care a condus la o adevarata isterie in mass-media ce s-a repercutat catre populatie sub forma unui stres psihologic imens?

INTREBARE:
Grupul de Comunicare Strategică a invatat din aceasta situatie ca este necesar sa verifice de 5 ori inainte sa publice cifrele?
inca 23 de comentarii comenteaza
Cookie Settings