Cinteză, BNR: Creditarea Statului nu înseamnă să faci banking! Cele 3 îngrijorări ale supraveghetorului-șef din Banca Națională - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,0949marţi 11 aug 2020

Cinteză, BNR: Creditarea Statului nu înseamnă să faci banking! Cele 3 îngrijorări ale supraveghetorului-șef din Banca Națională

de Dan Popa Joi, 2 iulie 2020, 15:31
- a A+
Imagine
Băncile românești sunt sănătoase iar sistemul bancar e solid, fără discuție, dar mai e mult loc pentru îmbunătățiri. Într-o discuție cu HotNews, Nicolae Cinteză, șeful Direcției de Supraveghere din BNR, a vorbit despre îngrijorările pe care i le dau băncile de la noi. Prima, și cea mai mare, este cea legată de faptul că băncile din România ar putea fi folosite la spălarea banilor. Este deja cunoscut faptul că mai multe bănci au fost verificate după apariția suspiciunii că ar fi implicate într-o tranzacție detul de ciudată, existând un dosar la DIICOT, una dintre bănci părând "foarte implicată", potrivit celor care au studiat dosarul.

"În momentul de față facem verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată, tranzacție al cărei mecanism e detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu (prim-viceguvernatorul BNR-n.n.) către Asociația Română a Băncilor (scrisoare consultată de HotNews.ro-n.n.). E inițiată deja o acțiune penală la nivelul DIICOT și cel puțin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operațiunile s-au făcut printr-o singură unitate și există suficiente indicii privind încălcarea legii", spunea în februarie Nicolae Cinteză.


Pandemia a modificat mult regulile jocului, sistemul bancar trebuind acum să facă față unor riscuri pe care probabil că nu le intuia la începutul anului.

"Pe zona de credite neperformante ne așteptăm ca acestea să crească", explică Nicolae Cinteză. Astfel încât, după ce România reușise să intre în media europeană la acest indicator, acum trendul de scădere a neperformanței se inversează. Iar una din explicații vine de la un alt director din Banca Centrală, care spune că atâta vreme cât 40% din firmele românești au capital negativ nu ai cum să faci banking performant. Creșterea ratei de neperformanță înseamnă venituri mai mici pentru bănci, explică Cinteză. Iar băncile ce vor face pentru a suplimenta această cădere de venituri? Probabil vor mări comisioanele, ca să poată rezista în piață.

În piața bancară de la noi nu prea ai cum să reziști dacă ai o cotă de piață de sub 1%, explică pentru HotNews.ro un alt bancher central. "Nu știu ce gândesc unii acționari ai unor bănci mici, probabil visează la creșterile de dinaintea crizei din 2008, dar asta nu se va mai întâmpla! Sunt bănci care funcționează cu costuri operaționale de peste 100% având probabil această speranță", spune bancherul citat. E nevoie ca unele bănci să-și reducă aceste costuri operaționale, spune și supraveghetorul șef din BNR. Și să înțeleagă că creditarea Statului nu înseamnă banking!

"Nu există o limită a expunerii pe Stat la nivel european. Exista o cerință de capital la expunerile la titlurile de stat în altă valută decât moneda națională, dar aplicabilitatea ei s-a amânat cu vreo 2 ani. Ideea e că, cu cât ești mai expus acum, cu atât vei avea de eliminat mai mult în viitor. Nu poți merge la nesfârșit cu expuneri mari. Creditarea Statului nu înseamnă banking!", explică Nicolae Cinteză.

Deși avem destul de multe bănci cu o cotă mai mică de 1%, niciuna nu se înghesuie să facă ceva pentru a fuziona sau achiziționa alte bănci. " Vor mai fi ceva vânzări anul acesta, dar nu fuziuni. Fuziuni se vor face la anul, dacă se reușește să se vândă ceva anul acesta. E vorba de o bancă de talie medie", precizează Cinteză.

De ce se înăsprește creditarea? "Riscul legislativ e principalul motiv pentru care se înăspresc condițiile de creditare. Dacă continuăm cu legi din astea făcute populist...cu atât o să avem vulnerabilități mai mari. Și asta nu folosește nimănui", explică supraveghetorul șef din BNR.

Ce vulnerabilități indică ultimele rapoarte ale Băncii Naționale :

  • În perioada aprilie-mai, îngrijorările investitorilor s-au reflectat și în cotațiile CDS aferente titlurilor suverane românești, care s-au majorat cu 90 de puncte de bază față de luna martie, acestea situându-se la cel mai ridicat nivel din regiune, inversând tendința descendentă a ultimului an.
  • Deși agențiile de rating au păstrat evaluarea datoriei publice românești în categoria de investiții, perspectiva a fost modificată la negativă. În acest context, implementarea în perioada următoare a unor măsuri de consolidare fiscală credibile va fi esențială pentru a asigura accesul la finanțare pe piețele externe la costuri sustenabile și totodată pentru a evita o ajustare abruptă la nivel intern. Acest aspect este cu atât mai important în condițiile creșterii incertitudinii la nivel global și ale reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, tendințe care se constituie, de altfel, în primul risc de natură severă pentru stabilitatea financiară din România.
  • Titlurile de stat și creditele către administrația publică reprezintă 23 la sută din total active, cea mai ridicată valoare la nivel european. Comparativ cu luna martie 2019, expunerea către sectorul guvernamental s-a majorat cu 22 la sută la martie 2020, în timp ce creditele către companiile nefinanciare au crescut cu 5 la sută. .
  • Cu o pondere în activele totale de 22,8 la sută (aprilie 2020), datoria publică deținută de către sectorul bancar poate genera provocări importante în situația unor eventuale evoluții nefavorabile ale ratingului suveran .
  • Dinamica anuală a volumului de credite acordate sectorului privat a fost moderat ascendentă (5,7 la sută, aprilie 2020) După categoria de beneficiari, evoluția creditului acordat sectorului privat a fost susținută în mare parte de împrumuturile populației (creștere anuală de 7,0 la sută, aprilie 2020), pe seama fluxurilor creditelor noi de consum și imobiliare acordate în lei.
  • Modelul de finanțare a continuat să fie cel tradițional, axat în principal pe relația cu populația.
  • Pe fondul tensiunilor generate de criza COVID-19, începând cu luna martie, un număr mic de bănci mari a derulat operațiuni repo cu banca centrală; o parte însemnată din finanțarea astfel atrasă a fost direcționată de către aceste bănci spre achiziționarea de titluri de stat . Se menține încă limitat rolul altor surse de finanțare, inclusiv cel al emisiunilor proprii de instrumente de creanță.
  • Totodată, perspectivele economice nefavorabile afectează capacitatea de rambursare a datoriilor debitorilor, în special în cazul sectoarelor cele mai vulnerabile la șocul generat de pandemia COVID-19, cu efecte negative asupra profitabilității (și, implicit, asupra solvabilității), respectiv a lichidității.
  • Este de așteptat ca indicatorii specifici evaluării calității activelor să cunoască o deteriorare în raport cu evoluțiile anterioare, însă magnitudinea deteriorării este condiționată de momentul reluării activității economice. Băncile consideră că, pe termen scurt, ratele de neperformanță vor rămâne apropiate de cele înregistrate anterior pandemiei, iar creșterea acestora se va reflecta, cel mai probabil, după încheierea perioadei de funcționare a moratoriului. Riscul de credit poate fi important având în vedere că expunerea sectorului bancar față de sectoarele economice cele mai vulnerabile la acest șoc reprezintă 20% (martie 2020), iar dacă sunt considerate și cele care vor resimți efectele negative la un nivel mediu, expunerea crește până la circa 65%.

  • În acest context economic, băncile au raportat o înăsprire a standardelor de creditare în primul trimestru al anului 2020, atât pentru împrumuturile acordate populației, precum și în cazul IMM și corporațiilor . Pentru următoarea perioadă, T2/2020, băncile estimează înăsprirea într-o oarecare măsură a standardelor de creditare în cazul populației și a celor destinate companiilor. Cererea de credite din partea populației s-a diminuat în T1/2020, iar așteptările instituțiilor de credit pentru următorul trimestru semnalează un declin al cererii de împrumuturi atât în cazul creditelor destinate achiziției de locuințe și terenuri, cât și în cazul împrumuturilor de consum. Totodată, există așteptări de reducere a cererii, dar într-o proporție mai redusă, pe segmentul IMM. În același timp, este de așteptat ca IMM-urile să fie foarte vulnerabile în situația economică actuală.
  • Capacitatea sectorului bancar de a genera profit poate fi semnificativ influențată de perspectivele de înrăutățire a condițiilor macroeconomice. Se așteaptă o reducere a veniturilor operaționale (atât pe canalul veniturilor nete din dobânzi, cât și pe cel aferent veniturilor din tranzacții), dar și o creștere a costului riscului. Suplimentar, rigiditatea mai ridicată a cheltuielilor operaționale, cel puțin pe termen scurt, va influența negativ eficiența operațională și profitabilitatea instituțiilor de credit.
  • O parte a răspunsului autorităților publice a constat în instituirea unui moratoriu de amânare a plăților la credite. Acesta a fost însoțit și de o serie de alte inițiative legislative care propun modificări de extindere a sferei de aplicabilitate a amânărilor la plată și a beneficiilor acordate debitorilor afectați de pandemie. Astfel, incertitudinile asupra cadrului legislativ bancar s-au accentuat, cu potențiale efecte negative semnificative asupra dinamicii provizioanelor aferente creditelor neperformante și implicit asupra profitabilității și capacității de întărire a bazei de capital. Instituțiile de credit apreciază riscul legislativ ca fiind unul sever și relativ dificil de gestionat, dar consideră totodată că măsurile de flexibilizare introduse de către BNR contrabalansează incertitudinea legislativă privind măsurile referitoare la amânarea ratelor. Alături de riscul legislativ, o vulnerabilitate care poate fi generată de acordarea unor facilități debitorilor pentru a depăși această perioadă economică nefavorabilă, se poate reflecta în nerecunoașterea pe termen mediu spre lung a riscului de credit generat de debitorii pentru care acest șoc tranzitoriu poate deveni permanent.
  • În cursul lunii aprilie 2020, principalele agenții de rating au reevaluat perspectivele ratingului suveran al datoriei pe termen lung emisă de statul român de la stabil la negativ, ceea ce contribuie la creșterea costurilor de finanțare ale statului, dar și ale instituțiilor de credit. Aceste aspecte sunt importante pentru bănci din perspectiva diminuării valorii de piață a portofoliului de titluri de stat deținut, ca urmare a creșterii randamentului la maturitate, dar și din punct de vedere al creșterii expunerilor față de sectorul public.
  • BNR a recomandat consolidarea fondurilor proprii la un nivel satisfăcător, inclusiv prin nedistribuirea de dividende din profitul realizat în anul 2019.
  • Efecte cumulative ale unor eventuale creșteri ale ratei creditelor neperformante, ale volumului expunerilor clasificate în stadiul 2 și a unei înrăutățiri a eficienței operaționale, ca urmare a contracției veniturilor operaționale și a unei elasticități scăzute a costurilor operaționale (cel puțin pe termen scurt), pot deteriora indicatorii de adecvare a capitalului, prin ajustarea fondurilor proprii.
  • Degradarea accelerată a condițiilor macroeconomice și potențiala scădere a creditării cauzate de pandemia COVID-19 din a doua parte a trimestrului I 2020, modifică radical estimările privind evoluția pe termen scurt a profitabilității, sub impactul reducerii veniturilor operaționale și al înrăutățirii profilului de risc. În luna martie 2020, valorile principalilor indicatori de profitabilitate, rentabilitatea activelor – ROA și rentabilitatea financiară – ROE s-au diminuat față de perioada similară a anului anterior cu 0,3 puncte procentuale, respectiv cu 2,8 puncte procentuale. Deteriorarea profitabilității sectorului bancar poate avea reverberații pe termen mediu, similare perioadei care a urmat crizei financiare globale din anul 2008 (Grafic 3.13), dar amploarea acestora este dificil de surprins, datorită incertitudinilor.
  • Veniturile nete din comisioane au înregistrat o evoluție sinuoasă, cu creșteri marginale doar în cursul celui de-al doilea semestru al anului 2019, rămânând al doilea element ca mărime în veniturile operaționale, dar cu o pondere în reducere (18 la sută). În structură, veniturile din comisioanele aferente serviciilor de plată reprezentau circa o treime din total (volumele principalelor operațiuni fiind în creștere), urmate de cele aferente compensărilor și decontărilor114. Băncile mari grupează 85,6 la sută din volumul acestor venituri, aspect care dovedește existența unei asimetrii în funcție de talia instituției de credit, posibilă consecință a capacității diferențiate de a oferi servicii comisionabile
  • În cadrul sectorului continuă să existe, însă, bănci medii și mici cu o profitabilitate operațională deficitară (cu indicatorul cost/venit de peste 60 la sută), precum și cu pierderi din activitatea de exploatare (cu o cotă de piață cumulată de 4,2 la sută), indicând un risc structural recurent, potențat de accentuarea asimetriei eficienței activității de exploatare116. Profitabilitatea operațională insuficientă a acestor instituții de credit, pe fondul posibilității reduse de a obține economii de scală, amplificată uneori de un cost al riscului situat peste media pe sistem și de o concentrare cauzată de numărul scăzut de debitori favorizează continuarea procesului de consolidare, a cărui realizare cu succes depinde și de existența unei guvernanțe adecvate.

  • În contextul economic generat de pandemia COVID-19, se preconizează ca volumul cheltuielilor nete cu ajustările pentru pierderi așteptate să înregistreze un trend ascendent semnificativ în perioada următoare. Astfel, conform unui scenariu macroeconomic relativ benign, se estimează că aceste cheltuieli se vor majora până la nivelul de 3,8 miliarde lei în anul 2020, respectiv până la 2,8 miliarde lei în anul 2021 în cazul instituțiile de credit persoane juridice române (față de 0,9 miliarde lei în anul 2019). Este posibil ca pierderile înregistrate de bănci să fie mai accentuate, în special după ce moratoriul nu va mai produce efecte.
  • La sfârșitul anului 2019, 16 instituții de credit, cu o cotă de piață cumulată de 38,9 la sută au depășit nivelul-țintă de creștere a creditării (+8 la sută) reglementat de OUG 19/2019 pentru mecanismul de reducere al taxei pe active. În privința țintei de reducere a marjei (-8 la sută), aceasta a fost îndeplinită de opt bănci, cu o cotă de piață agregată de 13 la sută. Doar patru instituții de credit (3,1 la sută din activul net) înregistrau o marja sub nivelul de referință din OUG 19/2019 (4 la sută
  • Provocările la adresa profitabilității sunt legate de degradarea accelerată a condițiilor macroeconomice și potențiala scădere a creditării odată cu declanșarea pandemiei COVID-19 în martie 2020, care a modificat radical estimările privind evoluția pe termen scurt a profitabilității Astfel, se conturează o reducere a dinamicii anuale a veniturilor operaționale (2,5 la sută în martie 2020, cu o pierdere de ritm de 5,4 puncte procentuale), atât pe canalul veniturilor nete din dobânzi (sub impactul concomitent al (i) micșorării ritmului de creștere a veniturilor din dobânzi, ca urmare a scăderii creditului nou și al (ii) posibilei majorări a costurilor de finanțare, ca urmare a condițiilor de lichiditate și a măsurilor legislative de amânare a ratelor, cât și al activităților de tranzacții. O serie de venituri operaționale, precum o parte din comisioane, corelate cu activitatea bancară și economică, vor suferi ajustări, mai ales pe termen scurt, în contextul deteriorării perspectivei clientelei asupra cadrului economic, sub influența pandemiei, afectând cererea de credite. Se anticipează că rezultatul financiar va fi afectat advers și de creșterea costului riscului.
  • În plus, imposibilitatea ajustării rapide a cheltuielilor operaționale, cel puțin pe termen scurt, va influența negativ eficiența operațională și profitabilitatea. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung se preconizează și unele adaptări ca urmare a efectelor crizei COVID-19, în sensul ajustării cheltuielilor operaționale. Multe instituții de credit au anunțat deja numeroase măsuri în acest sens, precum restrângerea numărului de sucursale, a programului de lucru și o creștere a numărului de angajați din call center, pentru activitățile ce nu necesită interacțiunea directă cu clienții băncii, ori pentru cele ale căror flux procedural poate fi îmbunătățit, investițiile din ultimii ani în digitalizarea serviciilor făcând mai ușoară această tranziție. În plus, practicarea pe scară largă a telemuncii în rândul angajaților instituțiilor de credit poate avea un efect suplimentar de reducere a cheltuielilor operaționale, dacă această practică s-ar perpetua, sub ipoteza că productivitatea muncii se păstrează la un nivel satisfăcător.


5090 de afisari



Sunt Banci Romanesti
spysoby [utilizator], Joi, 2 iulie 2020, 17:16
+4/8
Sunt Banci Romanesti pentru ca sunt societati romanest singura care nu-i Banca romanesca este ING Bank (ea se supune direct banci olandei )i.Daca vorbim de banci cu capital romanesc ai o surpriza Banca Transilvania care are 17,72 % din piata e banca cu capital majoritar romanesc ,CEC si EXIMBANK ,Patria Bank sunt si ele cu capital romanesc,Iar daca bu esti pensionar ai investit indirect la BRD prin fondurile de pensie, (BRD este 60,1683% al francezilor estul este a persoanelor fizice si juritice romane
iar vorbeste codat
Adrian Popescu1 [anonim], Joi, 2 iulie 2020, 16:26
+2/10
de peste 15 ani bancile de care tot vb domnul au dat credite ipotecare pe dobanzi de camatarie. daca il intrebi pe isarescu iti zice de risculd e tara de bla bla bla dar odata nu explica cum in austria aia au dobanzi de 0.75 si la noi sunt de 5-7% tot la credit de euro.
Acum se plang ca vezi domne au prea multi bani imprumutati la stat. Dar BNR ce a pazit? Mereu textele alea rasuflate: se supratureaza economia, gradul de indatorare etc etc. Toate tarile vestice merg cu creditarea la maxim numai la noi ajung oamenii sa isi stranga bani cu zecile de ani ca sa ia case/apartamente cu banii jos decat sa ajunga sclavi la bancile aparate de BNR. Si acum apare nea Caisa si se plange!
inca 6 comentarii comenteaza
Cookie Settings