Biletele la ordin emise în alb - ce beneficii și ce riscuri implică emiterea acestora? - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,2570joi 21 oct 2021
Dosare Juridice - biletele la ordin​

Biletele la ordin emise în alb - ce beneficii și ce riscuri implică emiterea acestora?

de Adriana Crai, Sebastian Drumaru Marţi, 10 august 2021, 9:50
- a A+
Imagine
Biletele la ordin sunt instrumente de plată al căror regim juridic este reglementat de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin și de Normele cadru nr. 6/1994 emise de BNR , fiind asemănătoare unui alt instrument de plată - cambia. Des întâlnite în practică, Biletele la Ordin (alături de filele CEC ) se folosesc în mod deosebit în relațiile comerciale dintre profesioniști, adică dintre societăți, fiind un instrument cu un regim juridic atipic, însă propice pentru cursul regulat al tranzacțiilor dintre aceștia.


Utilitatea și, mai ales, apetitul profesioniștilor de a utiliza astfel de instrumente sunt explicabile, date fiind caracteristicile sale juridice. Nu ne vom referi la istoricul nașterii biletelor la ordin, ca modalități de plată, pentru aceasta fiind nevoie de un studiu aprofundat, însă putem menționa faptul că una dintre primele relatări istorice (1) ale instrumentelor autonome de plată arată că acestea erau menite să realizeze un schimb, la origine fiind vorba de un schimb de monedă. Acestea au apărut şi s-au dezvoltat în raporturile de comerţ, ele nefiind cunoscute ca modalități de creditare în raporturile de natură exclusiv civilă.

O atenție deosebită trebuie acordată regimului juridic al Biletelor la Ordin emise în alb, adică necompletate de către emitent, situație care prezintă o importanță deosebită mai ales când nu este completată suma pentru care pot fi decontate.

Ce sunt biletele la ordin emise în alb și de ce se emit?

Legea nu oferă o definiție expresă a Biletelor la Ordin, însă în sfera juridică s-au conturat definiții conform cărora acestea sunt instrumente de plată emise de o persoană (denumită emitent) unei alte persoane (denumită beneficiar), în principiu, pentru a garanta executarea unor obligații decurgând din contracte, fiind "dependente" , așadar, ca naștere, de existența unui raport juridic / contract între părți. În această situație, biletele în alb sunt emise cu titlu de garanție.

Totodată, biletul la ordin poate fi emis spre a fi utilizat ca modalitate de plată la scadență.

Cu alte cuvinte, biletele la ordin emise în alb nu conduc ele însele la nașterea unui raport juridic obligațional, ci ele însoțesc un astfel de raport:
  • Fie pentru a garanta executarea unor obligații decurgând din raportul juridic, respectiv părțile stabilesc că în măsura în care emitentul biletului la ordin în alb nu execută obligația, beneficiarul va putea încasa biletul la ordin emis în alb;
  • Fie reprezentând modalitatea de plată, respectiv părțile stabilesc ca plata să se efectueze prin intermediul biletului la ordin emis în alb.
Denumirea în alb denotă imperfecțiunea titlului cambial, în sensul că el se emite incomplet, cuprinzând doar unul sau mai multe elemente din cele pe care trebuie să le cuprindă. Abia în urma completării cu toate elementele necesare acesta devine un titlu cambial perfect ce poate fi utilizat spre decontare de către beneficiar.

Aceste instrumente de plată sunt folosite cel mai frecvent în practica bancară, dar și în diverse relații comerciale.

Spre exemplu, în cazul contractului de credit încheiat între o persoană, în calitate de împrumutat, și banca creditoare, în calitate de împrumutător, împrumutatul emite un bilet la ordin în alb în beneficiul băncii pentru a garanta executarea contractului de credit, respectiv în măsura în care împrumutatul nu restituie suma împrumutată și dobânda aferentă acesteia, precum și plata eventualelor penalități de întârziere, banca poate încasa biletul la ordin.

Când se emit biletele în alb?

Nu există o dispoziție legală privind momentul emiterii biletelor în alb, însă, dat fiind că biletele la ordin în alb (i) pe de-o parte, însoțesc raporturi juridice obligaționale, (ii) pe de altă parte, în cadrul acestora din urmă este convenită emiterea biletelor în alb și modul de completare a acestora, rezultă că acestea se emit, respectiv se pun la dispoziția beneficiarului, în principiu, cel mai târziu la momentul încheierii raporturilor juridice.
În prealabil încheierii raporturilor juridice, emitentului i se emit biletele la ordin în alb spre a fi folosite de către unități bancare/ unități CEC etc.

Condiții de valabilitate a biletelor în alb. Completarea biletelor în alb

Pentru ca un bilet la ordin emis în alb să fie valabil, este suficient ca acesta să conțină semnătura emitentului titlului cambial sau semnătura mandatarului acestuia.

Totodată, modalitatea (criteriile ) de completare a biletului la ordin emis în alb este obligatoriu a fi prevăzută în convenția din care se naște obligația de plată, adică din raportul juridic de fond.

Legea nr. 58/1934 nu cere ca titlul cambial să fie scris în întregime de emitent și nici nu cere ca toate elementele să fie cuprinse la momentul emiterii titlului, forma trebuind să fie perfectă în momentul valorificării titlului, conform pct. 323 din Norma nr. 6/1994, adică al plății. Astfel, la momentul plății/ încasării, biletul la ordin va trebui să cuprindă, în conformitate cu art. 104 din Lege:
  • denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;
  • promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
  • arătarea scadenței;
  • arătarea locului unde plata trebuie făcută;
  • numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
  • arătarea datei şi a locului emiterii;
  • semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente;
  • numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele emitentului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;
  • codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
Este de precizat că pentru completarea tuturor elementelor enumerate anterior (în afara semnăturii - condiție de valabilitate a biletului la ordin ) există un mandat generic de completare acordat beneficiarului, cu excepția cazului în care dreptul de completare al acestuia este limitat prin contractul încheiat între părți.

Completarea biletului la ordin în alb trebuie făcută de beneficiar în termen de 3 ani de la data reală a emiterii, conform art. 12 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și pct. 78 din Norma nr. 6/1994 emisă de BNR.

Abia după completarea tuturor elementelor, acesta devine un titlu cambial perfect și în același timp, titlu executoriu.

Despre Aavalizare - "o garanție în plus"

Avalizarea (garantarea personală ) presupune că o persoană fizică sau juridică - avalist - garantează îndeplinirea obligațiilor asumate de către emitentul biletului la ordin - avalizat - pentru toata suma menționată în titlul cambial sau pentru o parte din ea.

Astfel, avalistul devine obligat în raportul cambial, față de beneficiar, solidar și în același mod ca persoana pentru care a garantat, emitentul biletului la ordin.

În acest caz, în măsura în care biletul la ordin nu este plătit de emitent, beneficiarul poate solicita executarea silită a avalistului, chiar dacă acesta nu are o legătură economică de vreun fel cu emitentul pentru care a garantat titlul cambial.

Despre decontare / încasarea biletului la ordin. Caracterul de titlu executoriu al biletelor emise în alb. Punere în executare.

La scadență sau la ordinul beneficiarului biletului la ordin, acesta din urmă poate introduce biletele ordin spre încasare la unitatea bancară unde acesta are cont deschis.

În măsura în care biletele la ordin sunt refuzate la plată, beneficiarul poate solicita executorului judecătoresc executarea silită a acestora prin prisma caracterului de titlu executoriu al biletului la ordin. Executarea silită se poate îndrepta împotriva emitentului și avalistului, separat sau concomitent.

Ca la orice executare silită, cei care fac obiectul urmăririi, adică debitorii, au la îndemână posibilitatea de a contesta această executare, iar în cazul biletelor la ordin, Legea 58/1934 cuprinde condiții specifice de contestare și, mai ales, termene extrem de scurte pentru a exercita aceste căi.

Contestația la executare (Opoziția cambială)

În măsura în care s-a solicitat executarea silită de către beneficiar, în cadrul acesteia se poate formula contestație la executare (opoziție cambială).
Aceasta se poate formula în termen de 5 zile de la comunicarea somației de către executor prin care i se pune în vedere emitentului biletului la ordin/avalistului să achite suma cuprinsă în bilet. Somația cambială este una specială însă, separată și obligatorie față de cele prevăzute în mod normal în Codul de procedură civilă.

Emitentul sau avalistul poate formula apărări în cadrul contestației la executare precum excepția completării tardive a biletului la ordin sau excepția completării abuzive a biletului etc., apărări specifice prin raportare la titlul cambial, existând distincții față de contestația la executare de drept comun prevăzută de dispozițiile Codului de Procedură Civilă.

Anularea Biletelor la ordin

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unui bilet la ordin, posesorul poate înştiinţa despre aceasta pe emitent şi poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresată preşedintelui judecătoriei locului în care biletul la ordin este plătibil.​

Semnează Adriana Crai, Managing Partner și Sebastian Drumaru, Managing Senior Associate,Pop Briciu Crai Attorneys-at-Law

(1) "În evul Mediu, în perioada înfloririi comerţului, cei care făceau comerţ în alte ţări înfruntau mari dificultăţi din cauza drumurilor lungi şi nesigure în transportul banilor în numerar în ţara unde trebuiau să plătească mărfurile cumpărate. Pentru înlăturarea acestor inconveniente s-a imaginat cambia. Comerciantul care urma să facă plăţi într-o ţară străină, în loc să ia cu sine suma de bani necesară şi să o schimbe acolo în moneda locală pentru a efectua plăţile, se adresa unui bancher din ţara sa, care avea debitori în ţara străină ..." (Stanciu Cărpenaru, op. cit., pag. 483).


4139 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza